marți, 15 ianuarie 2008

unde mi-e copilaria?

..nu mai visa pisici albastre..nici pescarusi cu urechi..nu mai crede in curcubeul d iarna..si nu mai gusta nori crezand ca sunt d ciocolata...nu mai mirosi baloane,cautand iz d primavara...nu mai cauta zane in carti rupte..si nu mai tine in brate ursuleti prafuiti...nu mai canta dimineata,soarele nu-ti mai aude zambetul...nu mai manca inghetata roz,nu vei mai purta niciodata rochita verde..nu mai alerga spre nicaieri,ai pierdut demult drumul...nu mai scrie poezii,caci ai ratacit rime...nu mai desena cu creta,i-ai pierdut culoarea...nu mai sufla in papadii,caci nu mai au casa...nu mai sta in cort,ca acum e abrupt..nu mai striga lumina,caci t poti rupe...nu mai crede k galbenul e piatra,caci iubirea ti-a devenit moft..profund nu e rece,iar hai nu e musca..verdele nostru nu e la fel..mana ta nu e flacara..iar nevoia e castana..sobele nu au cap,iar masina de spalat e telescopica..intelegerea e dimineata,iar iluziile au devenit roua..iarna e scortisoara cu tine..si noaptea miroase-a abandon...scaunul nu mai e mare,si mingea ai pierdut-o demult...ceaiul d dimineata ti-e cafea si gandul ti-e scrum..curtea bunicilor e doar garaj...balconul nu mai e inalt ,caci nu mai porti tocurile mamei...chibritul e ud,pt k joaca cu focul a degenerat...craciunul nu mai e portocala,pt k brazii nu mai miros a iarna...iar tu..tu nu mai esti copil..pt k ai pierdut atatea...ai uitat s fii copil knd ai fi putut avea maini lipicioase d rosul bomboanelor..ai fi putut fi copil cand ai atins boticul mielului d l colt d strada...ai fi putut fi copil duminik dimineata,desenand covrigi in aburul vorbelor razande...ai fi putut fi copil in seara aia,in pat cu mama si tata,mancand strudel cu mere si scortisoara...ai fi putut fi copil knd fratele ti-a cerut simplu si cald s scrieti mosului...n-ai facut-o si acum iti pare rau..iti pare rau si vrei drumul ala..drumul d l bunici ...serile in care numarai stele,pt k stiai k daca vei numara in fiecare seara,timp d 10 zile,alte 10 stele,ti s va implini o dorinta...apusurile in gradini nestiute si ratacirile printre copacii ce-i stiam imensi...vrei s fii copil si ai uitat cum...

3 comentarii:

Anonim spunea...

tu nu ai uitat sa fii copil si asta imi place la tine..ink mai ai maini lipicioase de la bomboane si drumul catre bunici e acelasi pt.ca in ochii lor vei ramane acelasi copil care numara noaptea stelele pt.o dorinta pe care probabil o lasai pierduta in bratele lor pline de dragoste..esti ink un copil,un copil cu suflet mare...luv ya

Anonim spunea...

un copil impiedicat...

turquoise spunea...

iiii maaa...iti amintesti? noi chiar faceam chestia cu stelele la bunci!! ah...ce vremuri...:-<